Glanda tiroidă produce hormoni care participă la reglarea metabolismului. Dacă tiroida produce prea puţini hormoni, metabolismul este încetinit, ceea ce influenţează negativ masa corporală prin faptul că apare creşterea în greutate. Persoanele cu această problemă de sănătate, care încearcă să slăbească, ştiu că acest lucru este aproape imposibil, sau că se pot obţine doar rezultate pe termen scurt. Însă, cu ajutorul liposucţiei alimentare există speranţe.
De ce unele persoane se îngraşă, deşi au mare grijă ce mănâncă?
Aproape 90% dintre pacienţii care suferă de hipotiroidie sun persoane supraponderale – în cazul hipertiroidiei, caracterizate prin producerea de către tiroidă a unui surplus de hormoni, pielea este caldă, umedă şi netedă, cu o pigmentaţie mai accentuată. Conform statisticilor medicale, hipotiroidia (producţie scăzută de hormoni tiroidieni), după alimentaţie, este al doua cauză principală de creştere a colesterolului.
Peste 90% dintre pacienţii cu hipotiroidie au colesterolul crescut şi trigliceridele crescute. Nivelul mediu al colesterolului la pacienţii cu hipotiroidie este cu 30-50% mai mare decât nivelul optim.
Legătura dintre hormoni şi kilograme
Glanda tiroidă produce hormoni care reglează metabolismul. Dacă produce prea puţini, metabolismul este încetinit, ceea ce influenţează negativ capacitatea organismului de a neutraliza colesterolul din sânge. Ca regulator principal al metabolismului, hormonii tiroidieni au o influenţă enormă asupra greutăţii corporale, crescând volumul de enzime în mitocondriile celulare, “uzinele” de producere a energiei vitale; hormonii tiroidieni controlează modul în care organismul arde carbohidraţii şi grăsimile. Aceşti hormoni accelerează rata metabolismului bazal (metabolismul în stare de repaus) în toate celulele organismului. De aceea, îngrăşarea este un simptom clasic al hipotiroidiei – glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni.
Nu pot să-mi controlez apetitul!
Pe lângă faptul că dereglează metabolismul, disfuncţia glandei tiroide – hipotiroidia – poate influenţa capacitatea de a ne controla apetitul. Rezultatele a numeroase studii ştiinţifice confirmă faptul că hormonii tiroidieni pot influenţa nivelul leptinei, un hormon care controlează senzaţia de foame şi stabilizează diferite energii, având un rol important în dereglările de alimentaţie şi în creşterea în greutate.
Problema supraponderabilităţii legată de glanda tiroidă nu se rezumă aici, pentru că o hipertiroidie (hiperproducţie de hormoni tiroidieni) pe o durată mai mare de timp poate să deregleze permanent capacitatea organismului de a consuma surplusul de calorii.
Cum poate ajuta Liposucţia alimentară persoanelor care suferă de hipotiroidie să slăbească?
Liposucţia alimentară stimulează hormonul de creştere care acţionează asupra celulelor adipoase potenţând consumarea acestora pentru a produce energie, iar astfel se pierde în greutate! La liposucţia alimentară funcţia glandei tiroide la persoanele obeze este, cel mai adesea, neschimbată. Nivelul de tiroxină (T4) este normal, tiroxina nefiind influenţată de creşterea sau pierderea în greutate, în timp ce nivelul de triiodotironină (T3) se schimbă rapid în funcţie de modul de alimentaţie şi volumul de hrană.
O alimentaţie bazată pe un aport redus de carbohidraţi şi înfometarea scad în mod acut nivelul de triiodotironină – T3, în timp ce un aport crescut de calorii va creşte nivelul de triiodotironină – T3 atât la persoanele cu greutate normală cât şi la persoanele obeze. Nivelul hormonului tireotrop (TSH), care este secretat de glanda hipofiză şi care controlează funcţia tiroidei, la persoanele obeze, este cel mai adesea normal şi nu se schimbă în timpul înfometării.
Liposucţia alimentară acţionează prin intermediul hormonului de creştere. Hormonul de creştere (denumit şi somatotropină) este un hormon al părţii anterioare a hipofizei. Hormonul de creştere este, după structura chimică , o polipeptidă cu un singur lanţ format din 191 de aminoacizi, deci, reacţionează la aminoacizi, care sunt activatorii acestuia.
Hormonul de creştere, prin intermediul aminoacizilor declanşează utilizarea crescută a grăsimilor din rezervele de grăsime pentru a produce energie în organism – creşte producţia de acizi graşi din trigliceride, iar prin aceasta se reduce consumul de glucoză şi se intensifică sinteza glicogenului în celule, ceea ce duce la pierdere mai rapidă în greutate. Se reduce grăsimea din organism şi se menţine glucoza în sânge la un nivel care ajută să se reducă greutatea corporală între 5-7% într-un interval de 10-15 zile.
De asemenea, acidul gama- aminobutiric (GABA), stimulează hipofiza să producă hormonul de creştere. Aminoacizii şi acidul gama-aminobutiric GABA stimulează sinteza şi secreţia de somatotropină (hormonul de creştere) în hipofiză. Secreţia hormonului de creştere reglează somatostatina şi somatocrinina (somatoliberina), hormoni ai hipotalamusului, dintre care somatostatina frânează secreţia hormonului de creştere, în timp ce somatocrinina eliberează hormonul de creştere.
De obezitate, cel mai adesea se leagă dereglările în secreţia hormonului de creştere, cortizolului, şi a hormonilor externi, respectiv schimbările în funcţia axei hipotalamo-hipofizo-adrenalo-gonadale.
Secreţia de bază a hormonului de creştere la persoanele obeze adulte este normală sau redusă şi sub acţiunea stimulilor fiziologici şi farmacologici creşterea secreţiei acestui hormon este redusă. Deşi, datorită unei secreţii reduse de hormon de creştere ne putem aştepta la un nivel scăzut al intermediarului acestuia în procesele metabolice, iar acesta este somatomedina sau un factor de creştere asemănător cu insulina I (IGF I), nivelul acesteia este crescut.
IGF I frânează secreţia de hormon de creştere, iar asupra nivelului acestuia acţionează desigur şi alţi factori cum sunt proteinele de legare şi insulina. Răspunsul hormonului de creştere la o hipoglicemie sau la stimuli farmacologici se îmbunătăţeşte cu ajutorul medicaţiei cu acţiune central supresivă asupra apetitului (inhibitori ai apetitului – serotonina şi noradrenalina).
Cât este de eficientă liposucţia alimentară în cazul hipotiroidiei?
La o evaluarea a eficienţei terapeutice a tratamentului prin liposucţie alimentară în cazul hipotiroidiei, putem spune că un rezultat de 66% este excelent, ţinând cont că nici o altă metodă de alimentaţie nu dă o eficienţă mai mare de 30%. Tratamentul depinde de mai mulţi parametrii pentru că nici cauzele obezităţii nu sunt totdeauna aceleaşi (hormonii tiroidieni, naşterea, climaxul, stresul, etc.).
La un număr mai mic de pacienţi care au IMC ≥40 kg/m2 sau ≥35 kg/m2 care suferă de boli legate de obezitate, dar sunt puternic motivaţi să-şi reducă greutatea corporală, la aplicarea tratamentului trebuie luate în considerare şi alţi factori de risc cum sunt vârsta, altă stări care sunt legate de obezitate, riscul de a face complicaţii de scurtă sau chiar lungă durată, precum şi factorii psihologici şi psihosociali. Ceea ce putem concluziona este că liposucţia alimentară este cel mai eficient tratament pentru supraponderabilitate şi obezitate, chiar şi în cazul persoanelor cu hipotiroidie.