International Health

De ce se vorbeşte atât de mult despre alimentaţie?
Este posibil să ne alegem, independent, în mod corect, tipul şi cantitatea de hrană?

Clara M. Davis a efectuat încă în anul 1920 un experiment extrem de interesant în Chicago. Ea a convins mamele a 15 copii sugari să participe cu copiii lor la acest experiment neobişnuit – copiiilor, care încă nu avuseseră nici un fel de experienţă cu nici un fel de hrană, exceptând laptele de mamă, li s-au oferit castronaşe cu 30 de alimente diferite.

Personalul care se îngrijea de copii nu a influenţat şi nu a sugerat în nici un fel copiilor ce alimente să consume şi în ce cantitate.

Creşterea şi dezvoltarea copiilor, în pofida alegerii aleatorii a tipului şi cantităţii alimentelor consumate, a fost adecvată, deşi nu s-a observat vreo tendinţă de a alege doar un fel de alimente. Se pare, totuşi, că avem un instinct interior care ne “sfătuieşte” încă de la naştere ce să alegem!

Dar, în acest experiment copii au avut la dispoziţie o hrană simplă şi integrală, deci se pune întrebarea cum ar fi decurs lucrurile, cum s-ar fi dezvoltat copiii, dacă ar fi avut la dispoziţie să aleagă numai produse industrializate şi o hrană cu conţinut ridicat de grăsimi, sare, zahăr şi aditivi, o hrană cu valori nutritive scăzute.

Omul se poate adapta la o alimentaţie neregulată, limitată cantitativ şi lipsită de valori nutritive ridicate, iar tendinţa de a consuma alimente industrializate cu zahăr şi grăsimi, sare şi aditivi alimentari produce modificări semnificative, pe termen lung, în modul de funcţionare al proceselor biochimice din organism. Ţi totuşi, dacă plecăm de la premiza că omul ca specie există de sute de mii de ani, alimentele produse industrial şi alimentele agricole, sunt totuşi o mare “noutate” pentru alimentaţia omului.

De aceea, trebuie să se discute despre hrană, despre alimentaţie, mai ales despre principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase, iar acestea sunt:

  1. Principiul diversităţii – nici un aliment nu conţine cumulaţi toţi cei 40 de nutrienţi esenţiali în cantitate suficientă, iar interacţiunea dintre diferitele componente nutritive şi ne-nutritive din hrană este extrem de benefică;
  2. Principiul moderaţiei – se referă în primul rând la aportul de energie ce va influenţa în final greutatea corporală;
  3. Principiul echilibrului – conform căruia fiecare tip de hrană este parte componentă a unei alimentaţii corecte, dacă cantitatea consumată şi frecvenţa cu care este consumată hrana nu sunt exagerate, respectiv echilibrarea consumului diferitelor tipuri de alimente pentru a se potenţa efectele nutritive pozitive şi a se neutraliza efectele negative.

Definiţia alimentaţiei corecte, sănătoase, se schimbă, evoluează, iar în ultimul timp se studiază tot mai intensiv nu numai ce alimente este recomandat să mâncăm, ci şi cum să combinăm hrana şi mal ales cât şi când, în ce perioadă de timp trebuie să ne hrănim. Principiul celor patru “C”: ce, cum, când, cât…